CASA ANICĂI
Stare : buna, locuita
Casa Anicăi a lui Anton a fost locuită până in urmă
cu 15 ani, atunci când a murit bunica actualei proprietare
și a rămas în stare de conservare fără intervenții
majore. Proprietarii inițiali, moș Antonică Iosif si
străbunica, erau evrei veniți din Ardeal și au avut 9
copii, 2 dintre ei au murit in timpul războiului. Ei au
venit doar cu hainele de pe ei în urma prigoanei naziste,
și unul din băieți s-a căsătorit cu bunica care
locuia in zonă. Casa in 1995 era învelită cu stuf, holul
avea horn de fum si era puțin mai înaltă. ”Bunicii Ion
si Anica, s-au luat cu dragoste mare, bunicul era in
armată și a suferit un accident cum că i-a explodat
un pistol in mană, iar bunica a fugit de acasă și s-a
căsătorit cu bunicul împotriva voinței părinților ei.
Din cei 9 copii, bunicul a rămas lângă părinți, cel mai
mic dintre frați, și s-a prăpădit când proprietara avea
3 ani, in 1988 aproximativ. Bunica a rămas să-i ajute
pe socri, pe moș Antonică, care a murit la 90 și ceva
de ani. Bunicul a avut-o doar pe mama si mama m-a
avut doar pe mine, iar eu am 2 fete”, ne spune proprietara
zâmbind. ”Grajdurile vechi s-au dărâmat și
trebuie să le demolăm, dar in rest am conservat cat
s-a putut partea din spate. Țața Anica era întrebată
mereu de prietenele ei de ce ușile din spatele casei,
unde este o extindere a casei inițiale, sunt mai mici?
Și răspundea cu mândrie că atunci când vine preotul
in casa ei, să se aplece, și venea preotul și-și scotea
pălăria și se apleca.”
